marți, 28 octombrie 2008

LECTURI PARALELE – PIRAMIDA CANTEMIRISTĂ

Azi: fragment din lucrarea monografică „PIRAMIDA CANTEMIRISTĂ – de la lampasul cantemirist la vipuşca de general”, autori Profesor Constantin Giurginca, General-Locotenent Dr. Florian Pinţă, Colonel(R.) Viorel Ciobanu, apăruta la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2007.


Lectura nr. 5
[…]

A DOUA CANCELARIE CANTEMIRISTĂ, PREDEAL 1950-1954

Meritul directorului de studii lonescu Heroiu a fost să angajeze şi câţiva dintre foştii profesori de la Colegiul militar „Nicolae Filipescu”:
– profesorul George Lăzărescu, devenit profesor universitar doctor, unul dintre cei mai cunoscuţi italienişti români de după 1950, preşedintele Asociaţiei culturale România - Italia, profesor de franceză în noul liceu Cantemir;
– profesorul, compozitorul şi dirijorul Aurel Bobescu, profesor de muzică în noul liceu Cantemir;
– profesorul Tache Dumitrescu de română, care-i fusese profesor şi căpitanului lonescu Heroiu, angajat ca preparator la noul liceu, dând consultaţii elevilor la studiu individual;
– profesor Bosculescu de desen.

NOTĂ INFORMATIVĂ. După desfiinţarea Colegiului militar „Mânăstirea-Dealu” în 1948, în acelaşi local (Predeal) a funcţionat un curs de perfecţionare a cadrelor didactice, care trasa noua orientare politică şi ideologică pentru acestea (1948-1950). La scurt timp, în anul 1950 (toamna) liceul Cantemir revine de la Roman în locaşul Colegiului militar Mânăstirea-Dealu desfiinţat (la Predeal).

Alături de profesorii mânăstireni şi de cei veniţi de la Roman sunt încadraţi o serie de profesori noi:

– La română: Alexandru Costaş, Minai Roman, Constantin Boroianu, Petru Buhai, Traian Cucu, Simion Bărbulescu, Victor Stoleru (o constelaţie strălucită de dascăli ajunşi universitari, doctori în filologie, critici literari - Roman, Bărbulescu, Stoleru, Boroianu şi Traian Cucu autori de manuale); Costaş a ajuns director de studii al Liceului militar Cantemir; Buhai a ajuns director al Liceului „Nicolae Grigorescu” din Câmpina;
– La engleză: Victor Odobeşteanu, a ajuns membru corespondent al Academiei Române. Sever Trifu a ajuns profesor universitar la Universitatea din Cluj;
– La geografie: Constantin Gheorghiade, un erudit, model de spirit enciclopedic pentru cantemirişti;
– La istorie: loan Ignat şi Mihai Doroftei, ambii cu contribuţii în literatura de specialitate;
– La matematică: Tiberiu Szabo, ajuns director al Colegiului Naţional „I.L. Caragiale” Ploieşti. Profesor emerit Hadârcă lacob, 19 ani director adjunct al Liceului militar „Dimitrie Cantemir”, Breaza; Fraţii Gheorghe şi Ştefan Dobrotescu, eminenţi dascăli de matematică, profesor Nicolae lordache şi Toma Constantinescu;
– La fizică: Fronea Bădulescu, ajuns cercetător la Institutul de Fizică Atomică, Vasile Baloescu, cu merite deosebite în transmiterea de temeinice cunoştinţe pentru accederea în Şcolile militare cu profil tehnic; Marcela Puia, respectată pentru cunoştinţele sale profunde;
– La chimie: soţii Aurica şi Constantin Coteanu, nume de referinţă în şcoala cantemiristă;
– La biologie: Constantin Rădoi şi Arpad Asztaloş, personalităţi de marcă bucurându-se în timp de respectul viitorilor medici militari ieşiţi din „croiala” lor;
– La educaţie fizică: cei 2 ofiţeri Alexandru (Tita) Boldeanu şi Matei Puia care obţin şi primele rezultate cu cantemiriştii în concursuri de nivel naţional. Vor fi urmaţi în timp de alţi colegi;
– La desen: Teodor Orădan – un artist cu un simţ rafinat al formelor şi culorilor. Unul din absolvenţii săi, Octavian Covaci (promoţie 1959 în Cantemir) cu 13 premii internaţionale la concursuri prestigioase de umor grafic, mărturiseşte cât de mult au însemnat lecţiile şi discuţiile cu dascălul său Orădan;
– La muzică: celor 2 mari profesori Aurel Bobescu şi Atanasie Petrovici li se adaugă talentatul ofiţer de muzică Dumitru Călin.

Cronicarul a zăbovit asupra acestor nume nu ca să încarce de prisos lectura cititorului, ci pentru că şi ei au bătut „ţăruşul” pentru o construcţie viitoare. Aceştia au impus un anumit spirit cancelariei cantemiriste, un spirit erudit care tindea în ambiţia lui diurnă să îmbrăţişeze zone şi reliefuri ale spiritului enciclopedic. A rămas în timp această zestre spirituală a cancelariei cantemiriste care i-a şi dat râvnita identitate. în nesfârşitele dispute purtate în cancelarie ar fi fost foarte greu să detectezi şi specialitatea profesorilor angrenaţi în discuţii. Dascălii care au început învăţământul cantemirist la Predeal au fost la înălţimea celor de la Colegiul „Nicolae Filipescu”, care izvorâseră lumină în aceeaşi vatră, continuând tradiţii ale învăţământului militar liceal românesc, întrucât fluviul este un comentar al izvoarelor. Chiar dacă s-ar căuta pătimaş să se descopere puncte de ruptură, antagonisme, incompatibilităţi, încercări de deviere a acestui fluviu, arătăm spre adevărul acului de busolă care ne orientează: reversul medaliei nu este contrarul efigiei. Maiestuozitatea şi solemnitatea fluviului cantemiriste sunt conştiinţa de sine a albiei certe.
[…]




Evenimente...