Azi: fragment din lucrarea monografică „PIRAMIDA CANTEMIRISTĂ – de la lampasul cantemirist la vipuşca de general”, autori Profesor Constantin Giurginca, General-Locotenent Dr. Florian Pinţă, Colonel(R.) Viorel Ciobanu, apăruta la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2007.
Lectura nr. 3
[…]
Şcolii i s-a repartizat fosta clădire a seminarului ortodox din Roman şi îşi deschide cursurile la 20 decembrie 1949, cu un număr de 51 de elevi repartizaţi în 2 clase. Pe 03 ianuarie 1950 s-au reluat cursurile, dar profesorii au trebuit să înceapă programa de studiu la fiecare obiect ţinând seama de elevii care erau cei mai în urmă cu predarea materiei. Un efort deosebit din partea acestora bine chibzuit, bine dozat şi planificat, după capacităţile elevilor. La 17 august 1950 se primeşte de la DSPA decretul nr. 188 din 28 iulie 1950 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române de înfiinţare a Liceului militar „Dimitrie Cantemir”. Decretul specifică unele lucruri interesante privind drepturile elevilor şi funcţionarea liceului astfel: Capitolul VI - Drepturile elevilor, art. 13 Absolvenţii Şcolii Militare Medii „Dimitrie Cantemir” se bucură de toate drepturile absolvenţilor şcolilor medii civile de tipul celor prevăzute în art. 10 al decretului nr. 175 din 03 august 1948 pentru reforma învăţământului. Capitolul VII - Funcţionare. Disciplina, art. 15 Şcoala funcţionează din punct de vedere administrativ ca unitate militară. Din punct de vedere didactic şcoala funcţionează potrivit regulamentului şi instrucţiunilor de funcţionare ale Ministerului învăţământului Public pentru şcolile medii. Art. 16 Elevii acestei scoli sunt supuşi unui regim disciplinar militar, adaptat vârstei lor, ce se va reglementa prin instrucţiunile şi ordinele M.F.A. Acest articol 16, fiindcă nu a fost aplicat în spiritul decretului, ci în litera regulamentelor de ordine interioară aplicate în cazărmi a creat disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte viaţa diurnă a cantemiriştilor, a dus la demotivarea lor pentru cariera militară, la insuccese şcolare, la reacţii şocante, surprinzătoare pentru educatori.
Faptul că adolescenţii erau trataţi ca la trupă, că educatorii de la subunităţi nu aveau o solidă pregătire psihologică, mulţi cu un nivel de suficient în ceea ce priveşte cultura generală, toate acestea creau şi năşteau relaţii tensionate cu răspunsuri şi atitudini de apărare din partea elevilor. Tonul face muzica, un principiu uitat de unii educatori, după ce intrau pe poarta liceului, pentru că pe portalul exterior scria Liceul militar „Dimitrie Cantemir”, iar în spatele porţii era U.M. 02525. Totuşi trebuia să se lucreze cu adolescenţi, cu psihologia şi comportamentul adolescentului, căruia nu trebuia să-i aplici regulamentul de la trupă. Poţi face şi aşa, însă rezultatele nemulţumesc ambele părţi. Despre acest stil de muncă defectuos vorbesc mulţi dintre cei care sunt coautorii acestei cărţi, în amintirile lor, unii educatori uitând că mai calde decât fiinţa noastră sunt totdeauna rănile.
Uniforma era de culoare albastru intens, epoleţii şi lampasul de culoare portocaliu-roşcat, centura de piele maro, nasturii de forma şi culoarea celor din uniforma cadrelor armatei. Vestonul şi bluza închisă la gât cu copcă; manta închisă la gât, pantalon lung, pantofi negri, bocanci negri, mănuşi maro. Elevilor li s-a cerut să nu dea vreun detaliu despre şcoala lor şi mai ales să ţină strict secret efectivele şcolii. Comandorul Grasu Gheorghe – promoţie 1953 îşi aminteşte că la Roman în primăvara anului 1950 a câştigat un concurs de atletism şi în ziare s-a scris că fiul de ţăran muncitor Grasu Gheorghe a câştigat concursul (nici vorbă de şcoala în care învăţa, dar şi inexact, el fiind copil de muncitori). După 1968 am scăpat de costumul cu copcă la gât şi s-a purtat vestonul şi mantaua cu revere (deschisă la gât).
Primul an 1949-1950 a însemnat şi prima paradă militară la Bucureşti. Tabăra de pregătire a fost la Pângăraţi. Grupul de paradă al cadeţilor noştri a făcut o impresie deosebită.
În primul an şcolar 1949-1950 prima cancelarie cantemiristă arăta astfel:
1. Gheorghiade Constantin – geografie (trimis de la Bucureşti)
2. Rădoi Constantin – ştiinţe naturale
3. Mihăilescu Petrişor – matematică
4. Alexandru Cojocaru – matematică
5. Marinescu Petre – istorie
6. Şteţcu Nicolae – română
7. Mendel Avram – română
8. Muşatescu Bădănoiu Ioana – română
9. Ţaga Eufimie – limba rusă
10. Eugenia Ciobanu – limba franceză
11. H. Popescu Mihai – fizică
12. Stanciu – fizică şi chimie
13. Dumitrescu Eugen – chimie
14. Petru Hârtopeanu – desen
15. Atanasie (Zorelu) Petrovici – muzică (fusese profesor de muzică la Liceul militar „Ştefan cel Mare”, Cernăuţi)
16. Doctor Romulus Rus – igienă
17. Richard Stein – muzică.
Despre profesorul Stein, primul director de studii al liceului Cantemir, căpitan lonescu Heroiu aminteşte că este cel care a compus la Roman melodia „Sanie cu zurgălăi”, melodie pe fondul căreia şi-a făcut exerciţiul de gimnastică la sol campioana noastră olimpică de la Montreal – Nadia Comăneci. Pe urmele lui va veni o frumoasă constelaţie de profesori de muzică în Liceul Cantemir: profesorul Aurel Bobescu, dirijor şi compozitor, venit de la Mânăstirea-Dealu, Constantin Mitu, dirijor şi compozitor, ajuns comandant al Şcolii de subofiţeri de muzică de la Bucureşti, dirijorul şi compozitorul It. col. Butoi Dumitrache, maiorul Cazan Alexandru, dirijor şi compozitor.
Dascălii din prima cancelarie a Liceului militar de la Roman au trebuit să-şi adapteze metodica şi strategiile didactice în funcţie de cerinţele vieţii într-un liceu internat cu adolescenţi. Educaţia nu se termina la sfârşitul orelor, profesorii rămâneau şi la studiul de după-amiază al elevilor, dându-le informaţii şi explicaţii la orele zilnice de consultaţii.
Din cauza unor condiţii mai puţin prielnice, cât mai ales a vecinătăţii cu episcopia Romanului (alaiuri religioase, slujbe şi cântări religioase) incompatibilă cu educaţia ateistă de tip nou, liceul s-a mutat în garnizoana Predeal, în localul din Valea Râşnoavei. Operaţiunile de mutare a liceului s-au efectuat între 28 septembrie şi 10 octombrie 1950. La data de 11 octombrie 1950 şcoala şi-a redeschis cursurile în noua garnizoană cu clasele a Vlll-a şi a IX-a. S-a dat examen de admitere pentru clasele a Vlll-a şi a IX-a. Au fost admişi în clasa a Vlll-a 96 de elevi, iar în clasa a IX-a 45 de elevi, care s-au adăugat celor două clase de a IX-a venite de la Roman. Astfel, efectivele şcolii cu care se începe învăţământul la Predeal sunt -164 elevi cl. a Vlll-a şi 125 elevi cl. a IX-a.
[…]
Lectura nr. 3
[…]
Şcolii i s-a repartizat fosta clădire a seminarului ortodox din Roman şi îşi deschide cursurile la 20 decembrie 1949, cu un număr de 51 de elevi repartizaţi în 2 clase. Pe 03 ianuarie 1950 s-au reluat cursurile, dar profesorii au trebuit să înceapă programa de studiu la fiecare obiect ţinând seama de elevii care erau cei mai în urmă cu predarea materiei. Un efort deosebit din partea acestora bine chibzuit, bine dozat şi planificat, după capacităţile elevilor. La 17 august 1950 se primeşte de la DSPA decretul nr. 188 din 28 iulie 1950 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române de înfiinţare a Liceului militar „Dimitrie Cantemir”. Decretul specifică unele lucruri interesante privind drepturile elevilor şi funcţionarea liceului astfel: Capitolul VI - Drepturile elevilor, art. 13 Absolvenţii Şcolii Militare Medii „Dimitrie Cantemir” se bucură de toate drepturile absolvenţilor şcolilor medii civile de tipul celor prevăzute în art. 10 al decretului nr. 175 din 03 august 1948 pentru reforma învăţământului. Capitolul VII - Funcţionare. Disciplina, art. 15 Şcoala funcţionează din punct de vedere administrativ ca unitate militară. Din punct de vedere didactic şcoala funcţionează potrivit regulamentului şi instrucţiunilor de funcţionare ale Ministerului învăţământului Public pentru şcolile medii. Art. 16 Elevii acestei scoli sunt supuşi unui regim disciplinar militar, adaptat vârstei lor, ce se va reglementa prin instrucţiunile şi ordinele M.F.A. Acest articol 16, fiindcă nu a fost aplicat în spiritul decretului, ci în litera regulamentelor de ordine interioară aplicate în cazărmi a creat disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte viaţa diurnă a cantemiriştilor, a dus la demotivarea lor pentru cariera militară, la insuccese şcolare, la reacţii şocante, surprinzătoare pentru educatori.
Faptul că adolescenţii erau trataţi ca la trupă, că educatorii de la subunităţi nu aveau o solidă pregătire psihologică, mulţi cu un nivel de suficient în ceea ce priveşte cultura generală, toate acestea creau şi năşteau relaţii tensionate cu răspunsuri şi atitudini de apărare din partea elevilor. Tonul face muzica, un principiu uitat de unii educatori, după ce intrau pe poarta liceului, pentru că pe portalul exterior scria Liceul militar „Dimitrie Cantemir”, iar în spatele porţii era U.M. 02525. Totuşi trebuia să se lucreze cu adolescenţi, cu psihologia şi comportamentul adolescentului, căruia nu trebuia să-i aplici regulamentul de la trupă. Poţi face şi aşa, însă rezultatele nemulţumesc ambele părţi. Despre acest stil de muncă defectuos vorbesc mulţi dintre cei care sunt coautorii acestei cărţi, în amintirile lor, unii educatori uitând că mai calde decât fiinţa noastră sunt totdeauna rănile.
Uniforma era de culoare albastru intens, epoleţii şi lampasul de culoare portocaliu-roşcat, centura de piele maro, nasturii de forma şi culoarea celor din uniforma cadrelor armatei. Vestonul şi bluza închisă la gât cu copcă; manta închisă la gât, pantalon lung, pantofi negri, bocanci negri, mănuşi maro. Elevilor li s-a cerut să nu dea vreun detaliu despre şcoala lor şi mai ales să ţină strict secret efectivele şcolii. Comandorul Grasu Gheorghe – promoţie 1953 îşi aminteşte că la Roman în primăvara anului 1950 a câştigat un concurs de atletism şi în ziare s-a scris că fiul de ţăran muncitor Grasu Gheorghe a câştigat concursul (nici vorbă de şcoala în care învăţa, dar şi inexact, el fiind copil de muncitori). După 1968 am scăpat de costumul cu copcă la gât şi s-a purtat vestonul şi mantaua cu revere (deschisă la gât).
Primul an 1949-1950 a însemnat şi prima paradă militară la Bucureşti. Tabăra de pregătire a fost la Pângăraţi. Grupul de paradă al cadeţilor noştri a făcut o impresie deosebită.
În primul an şcolar 1949-1950 prima cancelarie cantemiristă arăta astfel:
1. Gheorghiade Constantin – geografie (trimis de la Bucureşti)
2. Rădoi Constantin – ştiinţe naturale
3. Mihăilescu Petrişor – matematică
4. Alexandru Cojocaru – matematică
5. Marinescu Petre – istorie
6. Şteţcu Nicolae – română
7. Mendel Avram – română
8. Muşatescu Bădănoiu Ioana – română
9. Ţaga Eufimie – limba rusă
10. Eugenia Ciobanu – limba franceză
11. H. Popescu Mihai – fizică
12. Stanciu – fizică şi chimie
13. Dumitrescu Eugen – chimie
14. Petru Hârtopeanu – desen
15. Atanasie (Zorelu) Petrovici – muzică (fusese profesor de muzică la Liceul militar „Ştefan cel Mare”, Cernăuţi)
16. Doctor Romulus Rus – igienă
17. Richard Stein – muzică.
Despre profesorul Stein, primul director de studii al liceului Cantemir, căpitan lonescu Heroiu aminteşte că este cel care a compus la Roman melodia „Sanie cu zurgălăi”, melodie pe fondul căreia şi-a făcut exerciţiul de gimnastică la sol campioana noastră olimpică de la Montreal – Nadia Comăneci. Pe urmele lui va veni o frumoasă constelaţie de profesori de muzică în Liceul Cantemir: profesorul Aurel Bobescu, dirijor şi compozitor, venit de la Mânăstirea-Dealu, Constantin Mitu, dirijor şi compozitor, ajuns comandant al Şcolii de subofiţeri de muzică de la Bucureşti, dirijorul şi compozitorul It. col. Butoi Dumitrache, maiorul Cazan Alexandru, dirijor şi compozitor.
Dascălii din prima cancelarie a Liceului militar de la Roman au trebuit să-şi adapteze metodica şi strategiile didactice în funcţie de cerinţele vieţii într-un liceu internat cu adolescenţi. Educaţia nu se termina la sfârşitul orelor, profesorii rămâneau şi la studiul de după-amiază al elevilor, dându-le informaţii şi explicaţii la orele zilnice de consultaţii.
Din cauza unor condiţii mai puţin prielnice, cât mai ales a vecinătăţii cu episcopia Romanului (alaiuri religioase, slujbe şi cântări religioase) incompatibilă cu educaţia ateistă de tip nou, liceul s-a mutat în garnizoana Predeal, în localul din Valea Râşnoavei. Operaţiunile de mutare a liceului s-au efectuat între 28 septembrie şi 10 octombrie 1950. La data de 11 octombrie 1950 şcoala şi-a redeschis cursurile în noua garnizoană cu clasele a Vlll-a şi a IX-a. S-a dat examen de admitere pentru clasele a Vlll-a şi a IX-a. Au fost admişi în clasa a Vlll-a 96 de elevi, iar în clasa a IX-a 45 de elevi, care s-au adăugat celor două clase de a IX-a venite de la Roman. Astfel, efectivele şcolii cu care se începe învăţământul la Predeal sunt -164 elevi cl. a Vlll-a şi 125 elevi cl. a IX-a.
[…]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu