Cunoscute şi apreciate în toate zonele ţării noastre, Ştefan şi Ştefania au ca ascendenţă cuvântul grec „stephanos” care înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, „cununa cu care se încununau învingătorii din luptă”, numele fiind atestat încă din epoca lui Pericle.
Atestarea lor ca nume de persoană (Stefanos) apare în operele celor mai cunoscuţi filosofi şi istorici ai greciei antice, ca Platon, Sofocle sau Tucidide, ai căror fii purtau acest nume. Aceasta demonstrează o dată în plus, dacă mai era nevoie, popularitatea acestui nume.
Ştefan devine, însă, mult mai cunoscut în epoca creştină, când este purtat şi impus de Arhidiaconul Ştefan, cel dintâi mucenic creştin. La început a fost folosit cu preponderenţă în Vestul Europei, fiind atestat în secolele XI-XIV în Franţa, unde este întâlnit sub formele de Stephania sau Ştefania.
De aici, va trece la slavi, unde va deveni foarte popular, mai ales datorită purtării sale de către fondatorul statului sârb, Ştefan Nemanja, în anul 1170. Pe această filieră slavă, numele vă pătrunde şi la români, formele curente fiind Ştefan şi Ştefania, care sunt îmbogăţite de o serie întreagă de alte derivate, cum ar fi Ştefănel, Ştefănică, Şteful, Şteflea, Ştefaniţă, Ştefănuţ, Ştefanei Fane, Fănel, Fanache, Ştefana, Fane Fana Fanea Fănel, Fănică/a Ştefu Ştefa Ştafea, Istvan, Işpan şi multe altele.
Nume de familie derivate: Ştefan, Ştefancu Ştefanache Ştefănescu, Aştefanei, Ştefăneşti.
Numele de Ştefan are echivalente în multe limbi europene:
Στέφανος (Stephanos, Stefanos) - greacă
Stephen, Steven (engleză)
Étienne, Estienne, Stéphane (franceză)
Stefano (italiană)
Estévan (portugheză)
Esteban (spaniolă)
Esteve (catalană)
Stephan, Steffen (germană)
Stefan (olandeză, germană, poloneză)
István (ungară)
Stiobhan (scoţiană)
Štefan (cehă, slovacă)
Steafán, Stiofan (irlandeză)
Kepano (hawaiană)
Sitiveni (tongană)
Степан, Стефан (ucraineană)
Степан (rusă, bulgară)
[…]
Foarte tare !
RăspundețiȘtergere