(din scrisoarea primită ieri de la un bun prieten şi coleg Mircea Rusu Viorel, adresată nouă, colegilor cantemirişti)
...imi cer scuze că-ndrăznesc să atac un subiect prea mare pentru mine, dar, azi când m-am trezit am primit o veste cutremuratoare : a murit nemuritorul Grigore Vieru...
În 1982, când m-am mutat de la Medgidia la Mihai-Bravu, am lăsat în urmă câţiva prieteni. Unul dintre aceştia a fost şi instructorul cineclubului Casei Pionierilor, cel care asigura şi sonorizarea sălii de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor, cel ce m-a învăţat să fac film.
Datorită lui am învăţat atât de mult, într-un timp atât de scurt, încât filmele realizate de mine mi-au adus foarte multe premii şi invitaţii la festivaluri naţionale şi regionale, inclusiv solicitarea din partea tatălui lui Piţu Maci [n.e. coleg cu noi] de a mă muta la Casa Centrală a Armatei din Bucureşti. Acestui om, pe numele său Echim Ionel, îi datorez şi înregistrarea a doua super-spectacole ale lui TUDOR GHEORGHE susţinute la Medgidia.
Aici am vrut să ajung...
Tudor Gheorghe, cu talentu-i neegalat, imitând vocea şi dicţia poetului Adrian Păunescu, ne deschidea mintea către poetul GRIGORE VIERU, despre care spunea atunci (redau din memorie): „poet român,... contemporan cu noi, dar... deocamdată... nu în graniţele teritoriale ale României...” (prin punctele de suspensie încerc să redau pauzele în vorbire care dădeau o şi mai mare greutate spuselor...)
Cântecele lui Tudor Gheorghe mi-au „înfipt” în memorie frumuseţea şi adâncimea sensurilor din versurile marelui poet patriot Grigore Vieru... dar şi... ale marelui poet Adrian Păunescu...
Nu ştiu unde fac poeţii trecerea de la Mama-mamă la Patria-mamă sau Limba-mamă...
Cu voia voastră, din memorie - care nu-i perfectă - am să-ncerc să redau câteva versuri puse-n strună de Marele Tudor, cel contemporan cu noi, care mi-au marcat trăirile, viaţa, de atunci şi până astăzi...
„Tare necăjită ai fost mamă, Iarnă, vară, orice timp trecând, Cât era de frig sau de căldură, Tot desculţă te-am văzut umblând... N-ai purtat o haină mai ca-lumea, O scurteică veche doar aveai, Dar şi pe aceea totdeauna Numai câteodată o-mbracai...; Ochii tăi ardeau că două stele, Le mai văd luminile şi azi, Boabe mari de lacrime ca rouă Le ştergeai cu mâna pe obraz...; Tot aşa te ştiu, de când ţin minte, Pe picioare-ai mers, la drum, mereu, Nici în car nu te suiai de teamă Boilor să nu le fie greu...; Ce păcat că n-ai trăit măicuţă, C-ai plecat fără de timp în lut, Ce pantofi ţi-aş fi adus acuma Şi ce haina, azi, ai fi avut...” | Şi... | „Măi, soldat de grăniceri De dincolo de hotar, Aş veni la piept să-ţi sar Ca noi, frate, suntem veri Maicele sunt surori, Maritate-n două părţi, Iară noi trăim pe hărţi, Vere cum să mă omori?! Te-am pierdut, Mi te-au furat, Cin-sa mi te dea-napoi, Şi tot tu să tragi în noi, Frăţior înstrăinat...” |
... Îndrăznesc să vă invit, când timpul vă permite, să vă aruncaţi privirea pe safirele creaţiei lui Grigore Vieru; redau mai jos câteva titluri ce le găsiţi pe Google...
(Cu siguranţă, dacă nu le ştiţi deja, găsiţi şi cele două cântece, ale căror versuri am încercat să le redau...)
Tămâie şi licheni De unde Ruşinosul proverb Oglinda clipelor Un secol grăbit Pentru ea Trei culori Iubito M-a strigat cineva? Pădure, verde pădure Vreau să te văd E-o linişte iubirea? Joc de familie Omul duminicii Limba romană Zmeul şi nunta Banii Să mergi frumos Salvaţi-vă prin limba Puişorii Biblioteca de rouă Ca prima oară Formular Mişcarea în infinit I La Mănăstirea Căpriana Pictează-mi o mirişte Ceaţă caldă Cuvântul mama Cum se spală ariciorii La şcoala iepuraşilor Mulţumim pentru pace Două mere Acolo pe unde... Iartă-mă... Câtă frică de singurătate ai 13 strofe despre mankurţi | Despre fericire Această lună lină A, iubite, a Nu, nu mi-e totuna Reaprindeţi candelă Ascultă Cad pe ape Cămaşa ta e la fel Autobiografică În limba ta Dorul şi limba Ars poetică Dacă eşti bărbat Eminescu Descrierea lacrimii Aceştia suntem noi... Singurătate Sălbatecul Mi-e dor de tine, mamă Spre chipul tău Am rupt acest trandafir Cântare scrisului nostru Cântec de dragoste Cântec popular Buzele mamei Basarabie cu jale Aşa este, frate... Ah, tot mai liniştit mi-e verbul Acasă A căzut cerul din ochii tăi Doina Cântec basarabean De ce-ai fi tristă? Ocheanul Făptura Mamei |
RMV – 18 ianuarie 2008 -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu